Credințele limitative sunt acele gânduri construite prin experiență, care te fac să interpretezi realitatea într-un mod ce îți limitează dezvoltarea potențială și te împiedică să obții ce îți doreșți.
Ele încep să se dezvolte încă din copilărie, îngrijitorii copilului influențând într-o pondere mare, modul de gândire al copilului când o să devină adult, dacă un părinte îi transmite copilului că ¨nu este bun de nimic¨, acesta va continua să creadă acest fapt, consolidându-l la maturitate într-o convingere limitativă; Și în perioada de maturitate continuăm să ne formăm credințe limitative, spre exemplu, ¨dacă partenera sau partenerul mă părăsește, nu o să mai găsesc pe nimeni¨.
Credințele limitative pe care le dezvoltăm încă din copilărie, se traduc mai târziu în probleme de încredere și stimă de sine scăzută. În majoritatea cazurilor o credință limitativă corespunde unei anumite frici, cum ar fi: teamă de a vorbi în public, sau teamă de a fi respins.
Credințele (atât cele limitative cât și cele potentatoare) au o putere extraordinară, anume, CONDIȚIONAREA.
Ele îți dirjieaza gândurile, determinându-ți viața, fie într-o formă pozitivă, fie într-o formă negativă, te pot bloca, nepermițându-ți să începi sau să duci la bun sfârșit acțiuni total realizabile, dacă sunt convingeri limitative, sau te pot determina să obții cele mai imposibile obiective, dacă sunt convingeri potentatoare.
Cum să modificăm credințele limitative și să le transformăm în convingeri potentatoare?
Ei bine, eu am o tehnică personală, pe care am dezvoltat-o în timp și pe care o folosesc și în ședințele mele de consiliere, și anume, tehnica DSC, acronimele aparținând etapelor prin care modificăm credința limitativă și o transformăm în potentatoare, anume, Etapa DETECTĂRII, ETAPA SCHIMBĂRII ȘI ETAPA CONSOLIDĂRII.
Pe scurt, în prima etapă, detectăm și observăm credința limitativă.
Suntem atenți la modul în care ne exprimăm, folosim aserțiuni de genul ¨sunt prea în vârstă pentru asta¨, ¨dacă nu iau examenul o să fiu un ratat¨, ¨banii se câștigă greu¨?, suntem atenți și la generalizările pe care le facem, spre exemplu, ¨totul îmi iese prost¨, ¨nimic nu e bun în viața mea¨. Le notăm pe toate și mergem la a doua etapă, la etapa schimbării. Folosim o tehnică din NLP (din programarea neuro-linvistica), bazată pe o serie de 7 întrebări.
Alegem o convingere limitativă și răspundem la următoarele întrebări:
1. Este o credință personală sau primită de la alte persoane?
2. Care este intenția pozitivă a acestei credințe? (deși o să îți pară ciudat, ce intenție bună ar avea un ¨nu sunt bun de nimic¨, ei bine are, spre exemplu, te poate proteja de critica celorlalți, criticându-te tu însuți, sau tu însăți).
3. Care este credință opusă, credinței limitative, cu alte cuvinte, cum ar suna credință potentatoare? Nu sunt bun de nimic se transformă în ¨la contabilitate mai am de îmbunătățit anumite aspecte, însă planificarea este punctul meu forte¨.
4. Cum se poate îmbunătății viața mea dacă aplic credință potentatoare?
5. Cum se poate înrăutății viața mea dacă aplic credință potentatoare?
6. Care este cel mai bun lucru ce mi se poate întâmpla dacă o să continui cu vechea credință?
7. Care este cel mai bun lucru care mi se poate întâmpla dacă o să continui cu nouă credință?
După ce depășim și această etapă, mergem la ultima și anume, CONSOLIDAREA CREDINȚEI POTENTATOARE:
Eu recomand persoanelor cu care lucrez, să realizeze această consolidare prin două metode:
1. Prin repetiția afirmațiilor pozitive, este o formă de reprogramare a creierului, exemplu de afirmații ¨sunt o persoană productivă¨, ¨merit să câștig o sumă mare de bani¨, ¨sunt motivat¨, ¨sunt ambițios¨etc.
2. Antrenând această convingere prin comportamente și limbaje care sunt asociate cu ea, spre exemplu, pentru credința potentatoare ¨sunt productiv¨, mă voi comporta ca un om productiv, îmi voi lua o agendă, îmi voi planifica activitățile, îmi voi agenda prioritățile etc.
Cam atât despre tema convingerilor, un ultim îndemn referitor la acestea este să fiți conștienți de faptul că adevărul unei credințe limitative este fals, este un adevăr construit sau adoptat, nu te definește decât în măsura în care tu îi permiți să te definească.
Succes si productivitate,
Alexandra.