Despre mine

Pe lângă Alexandra, mă numesc și Florina, dar nu mă identific prea mult cu acest prenume.

Am studiat sociologia și marketing-ul digital și sunt pasionată de psihologie, oameni și de organizare.

Sociologia am terminat-o la Brașov, în cel mai fain oraș (subiectivitate alert).

Marketing-ul am avut imensa onoare să-l studiez și să-l aplic în cea mai frumoasă țară în opinia mea, în Spania.

Cei mai mari mentori ai mei, sunt părinții mei, de la ei am învățat respectul și bunătatea față de oameni, că simplitatea nu este un dezavantaj, ci o comoară de neprețuit. Ei sunt cartea mea de vizită, de multe ori mă prezint, povestind cine sunt datorită lor.

Iubitul meu este un exemplu de perseverență, tenacitate și blândețe pe care rar mi-a fost dat să le cunosc la alți oameni. Este un stâlp important pentru mine, împreună construind, sperăm noi o viață mai bună și pentru ceilalți, nu doar pentru noi și apropiații noștri.

Multă vreme am fost o persoană timidă, plină de temeri, iar cel mai bun scut pe care îl foloseam, era să mă îndepărtez de ceilalți, ¨inabordabilitatea¨. Mă confrunt și în prezent cu astfel de episoade de ¨nesiguranță că mă pot adapta grupului, situațiilor¨, dar spre deosebire de trecut, acum am instrumente cu care să lucrez.

Am lucrat timp de doi ani în Spania, la firma la care lucrează și tatăl meu în prezent, o firmă de iluminații. Am trecut prin toate departamentele existente, de la fabricație, la administrație, la vânzări, la tehnic și nu în ultimul rând la marketing. Acolo am văzut ce înseamnă munca în echipă, cât de important este sprijinul colegilor și mai ales, motivația. A fost perioada cea mai frumoasă dar și cea mai grea, plecam dimineața la 6 și mă mai întorceam seara la 19, pauzele de siesta (14:00 și 16:00) erau orele de studiat, pe care le continuam de la 19:00 până târziu în noapte. Și uite așa, am ajuns la ceea ce pe atunci nu știam că se numește burnout (plus gastrită).

Până acum aproximativ 2 ani, eram procrastinatoare cronică. Și acum îmi amintesc cum mă lăudăm că eu funcționez bine sub factori de stres, sub presiune, că eu atunci dau randament etc. mă mințeam, nu făceam altceva decât să consum o cantitate enormă de energie, să îmi fac rău și eram și mândră de asta.

De când lucrez pentru mine, am luat o decizie radicală, din omul procrastinării am devenit omul planificării, al agendelor. Am studiat și studiez în continuare tot acest fenomen al prioritizării lucrurilor importante și cu cât studiez, cu atât mai mult îmi doresc să transmit oamenilor aceste învățăminte.

Ar mai fi lucruri de spus, dar le spun pe parcurs.

Mulțumesc că ai ajuns până aici. :)